Koenigsleiten, Austria 16-23.02.2008

In perioada din titlu am fost la ski in Austria, impreuna cu doamna C. si 4 prieteni. A fost misto pe ansamblu, greu de gasit ceva de reprosat acolo fiind vorba de o adevarata industrie a skiului. (ah, in afara de berea de pe partii, dar despre asta mai incolo)
Am plecat destul de tarziu, pe la 9 – 10 datorita variatelor probleme administrative sau de sculat de dimineata, dar pana la urma nu s-a dovedit a fi o problema datorita lungimii traseului, am ajuns in Koenigsleiten cam a doua zi la aceeasi ora.

Probleme deosebite nu am avut pe drum, in afara de o zona intre Ramnicu Valcea si Deva in care ninsese si era usor poleit pe sosea (Matei a avut mai multe distractii pe aici) La un moment dat (eu deja dormeam pe jumate, conducea Relu), ne-am oprit intr-un refugiu de autostrada din austria, dupa Salzburg si am dormit toti vreo 2h, pana cand s-a luminat. Am continuat apoi mult mai proaspeti pana la 1600 m si ceva unde era statiunea, si unde se ajungea pe un drum cam 70 % cu o singura banda.

Am fost cazati intr-un apartament destul de ok, 3 perechi in 3 camere, cu un living, 2 bai, suficient spatiu. Probleme au fost insa, de exemplu cu caldura, care nu prea mergea, sau mergea doar dupa ce faceam scandal la proprietarii vilei, cu curentul care cam cadea daca incercai sa folosesti mai multe “aparate”, sau cu paturile care sincer aveau o lenjerie de “motel_obosit_pentru_bagaboante” de pe la noi … ma rog.

Aveam si o mica terasa pe care sa bem/fumam.

Ziua respectiva a fost rezervata in rest shoppingului si alcoolului pentru ca eram prea obositi sa mai mergem la partie.

Incepand cu a doua zi, cam pe la un 9 – 10 maxim ca eram multi de sincronizat, ne-am indreptat spre cel mai apropiat telescaun (5 minute de urcus), cu cartelele nominale care le luasem ziua trecuta de la agentia de turism (poluate cu multe greseli gramaticale in numele noastre).

Aici pentru prima oara am vazut telescaune cu banda rulanta (fiind mai rapide) care permit urcatul foarte lejer indiferent de viteza telescaunului (nu mai trebuie sa fi atent prea mult unde iti intra sub cur – viteza relativa este mica 🙂 ).
in-telescaun
Reteaua de cablu este impresionanta, desi muntii nu sunt cine stie ce ca inaltime (max 2500 si ceva);orice zona cat de cat skiabila este acoperita de unul sau mai multe telescaune/teleskiuri/gondole. Un alt lucru inteligent este ca sunt legate intre ele, poti sa faci un circuit si sa te plimbi de pe un munte pe altul stiind sigur ca te poti intoarce acasa cu cablul. In caz ca nu reusesti (de ex e prea tarziu), din orice statiune in care cobori poti sa iei un autobuz (inclus in costul ski-pass-ului) care te duce eventual pana in fata vilei/hotelului. La noi in fata tot timpul veneau/plecau dar nu am reusit sa descifram orarul exact :), poate ca nici nu prea aveam nevoie datorita apropierii de un telescaun.

Asa cum se vede in poza, zona de ski apropiata de noi se impartea in 2 masive, separate de valea in care se afla “statiunea” Koenigsleiten. In stanga, spre Koenigsleitenspizte era mai alpin, gen Sinaia, iar in dreapta spre Krimml era mai .. Predeal/Poiana Brasov. Noi am skiat succesiv pe fiecare parte, intr-o zi ne-am dus si mai incolo, spre Gerlos (Matei si Raluca s-au dus de 2 ori, au facut si un mic “circuit”).

Zapada era pe ansamblu buna, nu am vazut zone cu pamant, tunurile de zapada fiind peste tot, si functionand atunci cand trebuie. Evident, in zonele cu mai multa zapada de tun era ca inghetata, dar nu foarte deranjant. Pantele nu sunt cine stie ce, si nici dificultatea, practic nimic pe acolo nu se apropia de Carp (care mai are si saritoarea aia de 40 de m, prietenii stiu de ce). Oricum, nu asta era ideea, Zillertal este o zona de skiat frumos, de agrement. Daca vrei te poti duce si prin boscheti, dar eu nu am facut-o.

Berea: berea pe ansamblu era buna, daca ti-o luai la sticla. Draft, cum isi lua mai toata lumea avea un mare neajuns. In fata ta (!) barmanul umplea halba pe jumatate cu bere, cealalta jumatate cu apa. Probabil ca era vreun program sa limiteze alcoolizarea pe partie, plm. Oricum, socant.

Vremea a fost excelenta toata perioada, pacat insa ca nu a nins, doar un pic de fulguiala in ultima zi. In rest soare si destul de cald (zapada nu se topea datorita tunurilor 🙂 ).

Ce mi-a mai placut au fost restaurantele superdotate/utilate trantite in varf de munte. Ca asta de exemplu.

De asemenea coloanele de ratrakuri care le intalneai daca coborai seara, dupa ce s-au inchis scaunele. Si multe altele .. oricum marfa.
Inca un filmulet cu noi frecand-o la o tigara …

pe munte
Aici e postul lui Matei despre excursie.
Extra poze in continuare.